Iubeşte-mă în raza lunii,
când se adună-n vale ciute,
când tremură pe maluri ulmii,
iar cerul de piatră se-ascute.
Îmbracă-mă în ceaţă albă,
când pescăruşi se întretaie-n zbor,
când frunzele cer altă soartă
iar paşii, un alt călător.
Dansează-mă până la nori,
când se adună praf pe stele,
când curcubeul plânge în culori
iar umbra mea se pierde printre ele.
Iubește-mă-n ultima iarnă,
când cerul se-ncovoaie de zăpadă,
când doar adio-ar mai putea să cearnă
şi ninge pentru noi ultima dată.
Sursa foto: pinterest.com
am sa iti fac cadou o fabrica de nori,
prin care zilele sa treaca numai rareori.
iar anii să dureze veșnicii
eterna ta să fiu, etern să-mi fii…
Mi-au lipsit poeziile tale! Nu mai postezi pe grup? Ai cam lipsit în ultima vreme… 😀
Din păcate timpul trece și ia cu el și clipa de răgaz … Te pup cu drag, Dana! Sărbătorile cu bine! 🙂
Sarbatori minunate alaturi de cei dragi! 🙂