In senzualitatea ireal-a unui vers,
Sau a luminii ce pe curbe-ti cade,
O linie in tus incerc sa imblanzesc
Pe o distanta masurata-n mii de grade.
Adancul negru al culorii-mi pare nefiresc,
Cand dragostea unui vampir e prea flamanda,
Si rosii linii-mi par ca nu se mai opresc
Cand curg si pielea-ti alba-n rosu o inunda.
Sus, pe fatada, ceasul este inca un esec,
Inc-o solutie in calea infinita a uitarii:
Secundele inerte imi par ca nu mai trec,
Caci timpul a murit in bratele iubirii.
Domnul poetu’. Imi placu pina la “curbe”. Ca de acolo ma dadusi direct pe spate
Si-mi zic, “uite mai Papa ce poa’ sa faca dragostea din om; artist” 
Din pacate, si-o spun cu parere de rau, aici
Si pentru a dovedi asistentei ca nici eu nu-s strain de…curbe
io-te-le si p-ale mele, cu sevalet cu tot 
http://v2valmont.wordpress.com/2014/08/12/tablou-cu-perne-moi/
Şi când, în curbe linii, voi vrea să te cuprind,
şi când pe pielea mea va curge un alt timp,
în ceasul nemişcat, eu te voi aştepta,
în spaţiul dintre vieţi, voi fi din nou a ta.
…
http://youtu.be/Kq-r4ZUpels
Aha! M-am prins. De acum voi bate la usa, inainte sa va intru’n “casa”
Papa, pentru tine uşa va fi mereu deschisă, asta doar dacă nu aştepţi, cumva, vreo invitaţie specială.
Casa cu coloane albe este cealaltă denumire a blogului, și e mereu deschisă!
Sar’mina! Voi tine cont, dar nu voi abuza
nasol, doar mintea ta stie cu adevarat ce gandesti.
uitasi, coane? eu gindesc cu sufletul
W
Incerc sa chem, distrat, cate un vers
Din senzuala lume-a poeziei,
Iar asteptarile iau curgeri de nesters,
De dragoste intoarsa din condei.
Vino, iar…
http://youtu.be/TTmCW_ZG8aM
papa
magulitoare aprecieri, maestre, cu atat mai mult cu cat vin din partea dvs. cu modestia ce ma caracterizeaza, va asigur ca, daca ati simtit ceva si dupa ce ati cazut pe spate, nu am fost eu.
cuceritorule,
am sa te iert pentru ca-mi vorbesti la a doua plural, dar faptul ca m-ai cucerit pina si pe mine, n-am sa ti-o trec cu vederea foarte usor
Ma, tu cu “spatele” ala, faci aluzie la vreo colonoscopie?
m-ai*
S-a corectat!
splendid scrii… <3 bonne continuation! tot înainte!
* * *
j'ai retrouvé une île dans tes bras
alors que les secondes éternelles se sont arrêtées
devant le portail du temps et de l'espace…
* * *
am regasit o insula-n bratele tale
dupa ce secundele vesnice
s-au oprit la poarta spatio-temporala…
multam, mel. ma mai scap si eu cateodata si gresesc, dar ma bucur cand acest lucru trece neobservat.
(tot) modest iesti, Monsieur le T(o)uareg…