Pe sub arcul de flori
am păşit desculţă,
despuiată de-ntrebari,
în plină mirare de noapte.
Şi vântul a tăcut,
şi iarba-mi susură şoapte
despre iubirea de ieri,
când eram moale
şi dorindă de tine,
şi ploaia se arunca de pe nori
în parfum de lavandă,
iar visele adunate în fire,
îmi mijeau pe sub pleoape
înflorind primăveri.
Dar timpul s-a oprit,
iarba a murit, iar eu
m-am blocat în iubirea de ieri
aşteptându-te, albă
şi lipsită de vină,
să mă arunci de pe nori
în câmpul de lavandă,
încercând sărutări divine,
şi înflorind primăveri.
sursa foto: yourweddingathome.com
in rimele ce-s scrise in oglinda,
pe pasii unui sensual duet,
si-n infinite campuri de lavanda
zapada este totdeauna violet.
Dansează-mă până-n zori
cât mai avem zăpadă violet,
dansează-mă până la nori
în cel mai senzual duet,
dansează-mă un anotimp, o viaţă,
dansează-mă cât mai e timp,
dansează-mă tango o dimineaţă
pe cerul lunii fără nimb,
dansează-mă spre fericire
cât mai avem zăpadă violet,
mai lasă-mi loc pentru iubire,
sărută-mă, din nou, foarte încet.
http://youtu.be/-MqwO0J9-k0
http://youtu.be/QsHLE56mkd4
http://youtu.be/BU3xx7rxVLY