Imi este de iubire,
si-mi caut un loc gol in mintea ta,
sa ma asez pe el, si sa-ti arat
cum pot sa te iubesc.
Imi este de tine,
si-ti adun saruturile in idei fara sens,
si-mi amintesc inceputul
din noi.
Imi este sufletul copil stingher,
si caut in casuta din copac, taina vietii,
sa o impart cu tine,
intr-o prietenie
pe veci.
Imi este de ploaie,
si caut o clepsidra sparta,
sa iti arat, fara de timp, cum curgi
prin ploaia mea.
Imi este de moarte,
si ma rup in fire de lumina,
si ma impletesc in dor,
in fiecare zi,
cand pleci.
Inca imi este de tine,
si te mai caut, nesigur, in inima mea,
dar sangerez intr-o balta de vini imaginare,
si nu mai gasesc nimic sa-ti spun
despre noi.
sursa foto: high-resolution-wallpapers.com
Lucrurile cărora le e dat să se “întâmple” nu sunt niciodată sfârşite, încheiate, mereu va fi un ceva în continuare. Mereu.
… si ea asteapta, inca asteapta pe marginea aceea de intuneric, soptind un nume… 🙂