intr-un mod curios, in ultimul timp ai reusit sa-ti alegi cuvintele de parca le-ai fi cules direct din gandurile mele. imi spui versuri despre tine, iar eu regasesc rime ale mele potrivindu-se printre dorintele tale. secunde s-au retras, lasand minutele greoaie ale distantei dintre noi. dar nu-mi fac griji, caci se vor ingramadi iar, aglomerandnu-ne respiratia cand ne strangem in brate. ma joc recreand imagini, obsedat de umbra unei panze proiectata pe albul lunii sprijinite de orizontul inexistent. la fel cum o bicicleta trecea zburand, intr-un film al anilor ’80.
deci ești bărbat? 🙂
Numai printre randuri. 🙂
acum îmi dau seama că sunteți, în primul rând doi, și-n al doilea doi și nu două. 🙂